sâmbătă, 7 februarie 2015

Orice sfarsit inseamna un nou inceput

Incearca sa iti amintesti cum aratai si cum te simteai cand aveai 5 ani, apoi 10 si apoi 15. Sunt cateva varste, desi apropiate ca distanta, atat de diferite in existenta majoritatii, comparate intre ele. Sunt cel mai bun exemplu al faptului ca fiinta umana este supusa schimbari, si depinde de aceasta. Dar totul este supus schimbari, si referintele pe care ti le iei fata de acele varste s-au schimbat. Timpul nu se opreste, si nu sta in loc, nu permite intarzieri si nici amanari.

Nu exista momente potrivite, ci doar momente. Ele nu vin cand le dorim noi, ele se intampla. Intregul nostru sistem, societate, mediu, sau cum vrei sa numesti viata si tot ceea ce ai cunoscut si atins in timpul scurs de la prima amintire pana in prezent, a fost si va fi in continuare supus schimbarii. Nimic nu este permanent, si nici nu este menit sa fie asa. Materia se deterioreaza, situatiile se transforma, iar oamenii au un numar finit de zile pe axa timpului.

Singurul lucru care creeaza iluzia unei existente cu o semnificatie mai mare decat ceea ce e fizic si palpabil, este ca timpul si schimbarea ce au loc, sunt necunoscute. Acceptam principiul timpului, care supune schimbarii tot ce am cunoscut vreodata, insa refuzam sa acceptam atunci cand ni se intampla noua.

Suntem fiinte rationale, gandim si avem logica in ganduri si actiuni. Dar totul ramane in spate, ca fiind doar teorie, cand te loveste schimbarea timpului. Oamenii au sentimente, se bucura si din cand in cand, sufera. Sunt trairile dobandite in timp, acumulate in anii de viata eperimentati, care te fac sa ai o perspectiva asupra temporalitatii sociale.

Cand eram mica si incercam sa inteleg cum si de ce imbatranesc oamenii si de ce mor, bunica imi explica ca asa e legea firii, ca toti avem aceesi soarta si ca lucrurile astea nu se intampla asa de repede si ca va trece mult timp pana cand se va inampla acest lucru. Astazi ea nu mai e.

Privind in trecut, incerc sa incadrez , cele mai frumoase si ilustrative amintiri care mi-au ramas in memorie cu ea. Vreau sa nu o uit, si sa imi inregistrez cat mai bine in memorie acele momente, vocea ei, felul de a vorbi, privirea, gesturile si atitudinea. Sunt cateva trasaturi, care ma ajuta sa caracterizez persoanele, si fiecare dintre noi detine o combinatie unica intre acestea. Apoi intervine relatia interpersonala: cum ma striga, cuvintele pe care mi le adresa, interesul fata de viata mea si imaginea ei intregita de toate aceste trasaturi. Si cam atat ramane, sufletul ei traieste prin amintirile noastre, iar noi la randul nostru suntem supusi schimbarilor timpului.

Te trezesti un pic la realitate si iti aduci aminte ca nu trebuie sa astepti momentul potrivit pentru a face sau a spune ceva cuiva, si mai ales persoanelor la care tii. Poate ca acel moment nu existasi nu se va intampla niciodata si poate ca atunci cand vei fi pregatit sa o faci, va fi prea tarziu singurul om care trebuia sa te asculte.

Imi pare rau ca sunt copil, si regret ca am profitat de timpul pe care l-ai avut cu noi. Sunt recunoscatoare pentru ce mi-ai daruit, si iti multumesc pentru dragostea neconditioata. Ai stiut mai bine lectia timpului, si ai stiut ca exista o singura cale prin care pot si cei tineri sa o invete.

Ne nastem si murim fara sa fim intrebati unde si cand. Singurul lucru pe care il putem influenta este cum ne petrecem timpul petrecut intre aceste doua momente, ceea ce face unic pe fiecare dintre noi si totusi atat de asemanatori. In final conteaza ce ai facut cu timpul tau, si in ce l-ai investit. Asa ca in fiecare seara cand adormi, pune-ti intrebarea "am facut azi un pas mai aproape de ceea ce imi doresc?"

Nimeni nu vrea sa traiesca vesnic, dar toti vrem sa traim pentru un scop.

Iulia

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu